Ion Inochentie Micu Klein, episcop al Bisericii Unite din Transilvania, care a trăit între anii 1692-1768, întemeietor al Blajului românesc şi al şcolilor sale, deschide lupta politică naţională a românilor din Transilvania. Alături de I.I Micu Klein, corifeii Şcolii Ardelene au deschis o epocă nouă în viaţa românilor transilvăneni, epoca iluministă de redeşteptare naţională şi culturală (S. Micu, P. Maior, Gh. Şincai).
I. I. Micu Klein a pus piatra de temelie a şcolilor româneşti din Blaj, care îşi deschid porţile la 11 octombrie 1754.
Pe aceste idei prielnice s-au înfiripat evenimentele epocale: răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan; Programul politic Supplex Libellus Valachorum; luminile Şcolii Ardelene; revoluţia de la 1848; Memorandumul; Unirea de la 1 Decembrie 1918
Şcolile Blajului sunt cele mai vechi şcoli sistematice, de un grad mai înalt, cu limba de predare română din învăţământul românesc. Deschise în anul 1754 de către episcopul Petru Pavel Aron, ele au fost supranumite de către întemeietorul lor „fântâni ale darurilor”. în cadrul învăţământului blăjean, componenta didactică, de pregătire a învăţătorilor, a fost dominantă încă de la început, prin activitatea de pionierat a lui Gheorghe Şincai. După episcopul Petru Pavel Aron, un al doilea mare întemeietor de şcoli blăjene este mitropolitul dr. Vasile Suciu. Lui i se datorează cele mai impunătoare edificii şcolare din Blaj, situate pe strada Simion Bărnuţiu sau pe strada care-i poartă numele. Clădirea care găzduieşte actualmente Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” a fost construită în perioada 1924-1929 (1929 fiind anul în care şi-a deschis porţile) din fonduri ce proveneau din donaţiile foştilor elevi ai Blajului (în semn de recunoştinţă), la care s-au adăugat contribuţiile Bisericii Greco-Catolice şi ale statului. Clădirea este cunoscută şi azi sub numele de „Institutul Recunoştinţei”.
Prima atestare documentara referitoare la Blaj dateaza din 1252, an in care contele Herbord a cumparat domeniul "de la intalnirea Tarnavelor", domeniu denumit in continuare "villa Herbordi". In 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapan al mosiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului, Blajul a fost mentionat in limba latina ca "villa Blasii", iar mai apoi - in traducere maghiara - ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv in germana sub forma "Blasendorf".
La inceput, populatia localitatii a fost redusa, fiind alcatuita la 1650, anul primului recensamant, din membrii celor 20 de familii de randasi ai curtii nobiliare. Dezvoltarea orasului a survenit odata cu mutarea aici a resedintei Episcopiei Greco-Catolice, fapt care a adus cu sine infiintarea unor renumite institutii de invatamant, precum scolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezana (cea mai mare biblioteca romaneasca din Transilvania) etc. La 19 mai 1737, Blajului i-a fost conferit statutul de oras.
In anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj si-a deschis portile prima scoala publica cu limba de predare romana. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna: "aici a rasarit soarele romanilor". O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea in care a functionat scoala de obste. In anul 1790, populatia Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numarul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea invatamantului si a comertului, precum si construirea caii ferate, au determinat o crestere substantiala a populatiei Blajului, care avea sa insumeze 2.338 locuitori la 1900 si 9.036 locuitori la 1941.
Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de catre autoritatile comuniste, in octombrie 1948, a insemnat o grea lovitura pentru Blaj, deoarece intreaga elita intelectuala concentrata in Blaj a fost arestata si dispersata. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.
Blaj - municipiu in judetul Alba, Transilvania, Romania, cunoscut ca "Mica Roma". Are o populatie de 20.758 locuitori.
Blajul este situat in vestul Podisului Tarnavelor, la confluenta Tarnavei Mari cu Tarnava Mica, intr-o renumita zona viticola. Sursa de alimentare cu apa a municipiului Blaj este raul Sebes.
In Blaj isi are sediul Mitropolia Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras. Catedrala "Sfanta Treime" a fost edificata între anii 1741 si 1749, in stil baroc, dupa planurile arhitectilor vienezi de origine italiana Anton si Johann Martinelli. In aceasta catedrala sunt inmormantati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea.
Dupa nationalitate (recensamant 2002):
Dupa religie (recensamant 2002):
Drumuri nationale:
Drumuri judetene:
Calea ferata face legatura directa cu orasele:
Aeroporturi in apropiere: