|
|
|
|
Despre Blaj
Prima atestare documentara referitoare la Blaj dateaza din 1252, an in care contele Herbord a cumparat domeniul "de la intalnirea Tarnavelor", domeniu denumit in continuare "villa Herbordi". In 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapan al mosiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului, Blajul a fost mentionat in limba latina ca "villa Blasii", iar mai apoi - in traducere maghiara - ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv in germana sub forma "Blasendorf".
La inceput, populatia localitatii a fost redusa, fiind alcatuita la 1650, anul primului recensamant, din membrii celor 20 de familii de randasi ai curtii nobiliare. Dezvoltarea orasului a survenit odata cu mutarea aici a resedintei Episcopiei Greco-Catolice, fapt care a adus cu sine infiintarea unor renumite institutii de invatamant, precum scolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezana (cea mai mare biblioteca romaneasca din Transilvania) etc. La 19 mai 1737, Blajului i-a fost conferit statutul de oras.
In anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj si-a deschis portile prima scoala publica cu limba de predare romana. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna: "aici a rasarit soarele romanilor". O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea in care a functionat scoala de obste. In anul 1790, populatia Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numarul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea invatamantului si a comertului, precum si construirea caii ferate, au determinat o crestere substantiala a populatiei Blajului, care avea sa insumeze 2.338 locuitori la 1900 si 9.036 locuitori la 1941.
Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de catre autoritatile comuniste, in octombrie 1948, a insemnat o grea lovitura pentru Blaj, deoarece intreaga elita intelectuala concentrata in Blaj a fost arestata si dispersata. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.
|
Descriere sumara
Blaj - municipiu in judetul Alba, Transilvania, Romania, cunoscut ca "Mica Roma". Are o populatie de 20.758 locuitori.
Blajul este situat in vestul Podisului Tarnavelor, la confluenta Tarnavei Mari cu Tarnava Mica, intr-o renumita zona viticola. Sursa de alimentare cu apa a municipiului Blaj este raul Sebes.
In Blaj isi are sediul Mitropolia Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras. Catedrala "Sfanta Treime" a fost edificata între anii 1741 si 1749, in stil baroc, dupa planurile arhitectilor vienezi de origine italiana Anton si Johann Martinelli. In aceasta catedrala sunt inmormantati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea. |
Populatia
Dupa nationalitate (recensamant 2002):
Romani 17.099
Maghiari 1.675
Rromi 1.911
Germani 60
Dupa religie (recensamant 2002):
Ortodoxa 14752
Romano-Catolica 734
Greco-Catolica 3411
Reformata 985
Baptista 408
Penticostala 220. |
Transporturile
Drumuri nationale:
- D.N. 14 B (legatura cu Bucuresti, Cluj, Oradea).
- D.N. 7 (legatura cu Arad, Timisoara).
Drumuri judetene:
- D.J. 142 (legatura cu Tg. Mures)
Calea ferata face legatura directa cu orasele:
- Bucuresti, Cluj, Sibiu, Tg. Mures, Sovata (statiune),
Budapesta si Viena.
Aeroporturi in apropiere : Cluj, Sibiu, Tg. Mures. |
|
|
